RATA

Descriere:

 Activitatea sa se pare ca este atât diurna cât si nocturna, mai ales în noptile cu luna plina când toata noaptea balacesc pe balta cu ciocul cufundat în apa sau pe câmp dupa boabe de cereale, dar mai ales crepusculara si aurorala când fac pasajul de trecere de la hrana la odihna, plecând dimineata froarte devreme si revenind dupa caderea întunericului. Se odihnesc pe apa. Tot pe apa se realizeaza si împerecherea. Este spectaculos dansul nuptial al ratoiului. Pe timpul verii îsi pierd penele din aripi, cazând toate odata si facându-le incapabile de zbor pe o perioada de timp, ratoii mai repede iar ratele dupa ce puii sunt marisori. Locul de hrana este întotdeauna ales la o departare mare fata de locul de odihna, chiar daca în apropiere exista locuri cu hrana din abundenta. Rațele au obiceiuri diferite, în funcție de specie, dar ele sunt, mult mai mult decât gâște, legate de apă; toate speciile sunt de fapt înotători foarte bune. Dintre numeroasele neamuri de rate Rata Mare (Anas Platyrhynchos) este cea mai cunoscuta, numeroasa si raspândita clocind aproape pe toate apele din tara.

Reproducere

Rata mare este monogama, perechile putand fi observate inca din zilele insorite de iarna, chiar si in cadrul stolurilor care ierneaza la noi. In perioada martie-aprilie perechile se separa si incep zborurile nuptiale in cautarea locului de cuibarit, nu foarte departe de apa.  Copularea are loc pe apa, iar cuibul este amenajat pe pamant, pe plauri, in scorburi, in gramezi de craci, in cuiburile parasite de alte pasari etc.

Depune, incepand din luna aprilie, ponte de cate 8-14 oua, pe care le cloceste 24-26 de zile. Ouale sunt depuse zilnic, clocitul incepand dupa depunerea ultimului ou. Cloceste numai femela, care paraseste cuibul doar pentru scurt timp in vederea hranirii, lasand ouale acoperite cu ierburi si cu pene. Ratoiul ramane in apropierea cuibului sau pleaca in cautarea altor rate pentru a le fecunda. Este acreditata chiar ideea conform careia ratoii, mai ales cand numarul lor este cu mult mai mare decat al ratelor, strica cuibarele ratelor pentru a le obliga sa se imperecheze din nou.

Hranirea:

Chiar si hrana ratelor depinde de specie si obiceiuri: cei care trăiesc în iazuri au, de obicei dieta vegetariana cea mai mare parte și de a colecta produsul alimentar pe uscat sau chiar sub suprafața apei, se pot scufunda cu capul, gâtul și o parte din corp, rămânând cu spatele în poziție verticală; cei care trăiesc într-un lac marin sau extinse și mai adânci sunt scafandri și, de asemenea, se hrănesc cu pești. Hrana este constituita din diferite plante acvatice, ierburi, seminte, cereale dar si hrana de origine animala precum viermi, larve, moluste, insecte, icre, broscute, pestisori sau vietati ramase in cioc dupa filtrarea apei. Ratele au un simt al vazului si auzului deosebit de dezvoltat. Durata de viata se estimeaza pe la 11-12 ani.

.Având în vedere mediul de trai, ratele au mult mai numerosi dusmani decât alte specii de pasari. Pe lânga rapitoarele cu pene si vulpi se adauga, mai ales în Delta, câinele enot, sacalul, toate neamurile de mustelide, vidra, apoi puii sunt atacati de pestii mari rapitori.

Modul de vanatoare cel mai practicat este cel la pasaj,mai ales la cel de seara si mai cu seama cu chematoarea. Dupa mai multe studii se pare ca sunetul de chematoare pentru rata mare atrage si alte specii de rate,cunoscandu-se faptul ca instinctul de asociere in carduri este mult mai dezvoltat toamna si iarna. În tot timpul utilizarii chematorii se sta absolut neclintit, deoarece în mare proportie a cazurilor ratele executa un ocol în forma de arc de cerc inainte de a se aseza si de a se apropia de locul de chemare.